Interviu Ștefan Bathory
Interviurile dedicate anului centenar continuă astăzi cu Stefan Bathory, unul din cei mai cunoscuți arbitrii din județ. Stefan ne spune astăzi ce înseamnă pentru el Olimpia Satu Mare, ce părere are el despre proiectul Olimpia 1921, dar și cum este să arbitreze echipa fanion a judetului Satu Mare.
– Bună ziua, domnule Bathory, mulțumim că ați acceptat invitația noastră!
– Bună, mulțumesc și eu pentru invitație!
– La ce vă gândiți când auziți Olimpia Satu Mare?
– Mă gândesc la copilărie. E locul unde am copilărit. Am locuit la 50 metri de stadion, iar aici mi-am făcut junioratul. A fost prima mea echipă și cea mai iubită.
– Când ați avut primul contact cu fotbalul?
– Primul contact l-am avut pe la 5-6 ani, când mergeam peste tot după Olimpia, împreună cu tatăl meu.
– Dumneavoastră, deși ați început fotbalul la Olimpia, ați devenit arbitru. Cum s-a întâmplat?
– Da, am jucat până la 20-21 de ani fotbal, apoi am plecat în armată, iar din 1993 sunt arbitru.
– Aveți un meci pe care ați vrea să îl retrăiți?
– Da, jucam la CFR Timișoara și am avut deplasare în Satu Mare. Atunci luptau pentru promovare Timișoara, Olimpia și Târgu Mureș. Am jucat ultimele 5 minute și țin minte ca domnul președinte de la școala LPS a dat gol pe final și ne-a învins.
– Dumneavoastră sunteți Olimpist și ați arbitrat multe meciuri ale Olimpiei din aceste 2 sezoane. Cum vă simțiți din postura de suporter să arbitrați Olimpia?
– E puțin mai greu. Am o simpatie enormă și asta îmi provoacă multe emoții. Mă bucur că până acum am reușit să rămân echidistant și să nu iasă nici o echipă supărată de pe teren. Am fost și ajutat de fotbaliști care au fost receptivi și disciplinați și nu am avut probleme cu ei.
– În 2017, Olimpia a dispărut de pe scena fotbalului românesc, iar mai apoi, noi suporterii am anunțat că refacem echipa și ducem spiritul Olimpist mai departe. Cum ați primit această veste?
– Cu bucurie. Mă bucur că încă tradiția merge mai departe. Este un spirit nou și tineresc care aduce un plus în fotbalul sătmărean. Aduce o mentalitate nouă.
– Unul din sloganurile noastre este: „Povestea continuă”. Aveți o poveste care ați vrea să o împărtășiți cu suporterii Olimpiei?
– Da, din nou se leagă de meciul dintre CFR Timișoara și Olimpia. A fost un meci apăsător pentru mine, fiind și eu și tatăl meu, care era antrenor la Timișoara, suporteri ai Olimpiei. A fost un meci special din toate punctele de vedere. A început cu o amânare de o oră din cauza zăpezi, nu am cum să uit acel meci, mai ales că am pierdut pe finalul jocului.
– Am intrat în anul centenarului. Ce dorință aveți pentru această echipă la 100 de ani de la înființare?
– Cea mai mare dorință este să o mai văd odată în ligile superioare. Țin minte că eram copil de mingi și veneau în liga a II-a 15.000 de oameni pe stadion.
– Mulțumim pentru momentele acordate și sperăm să ne întâlnim sănătoși pe gazon în cel mai scurt timp !
– Mulțumesc și eu pentru invitație !